Monday

slow like honey



You moved like honey in my dream last night. Yeah, some old fires were burning. You came near to me and you endeared to me. But you couldn't quite discern me. Does that scare you? I'll let you run away. But your heart will not oblige you. You'll remember me like a melody
Yeah, I'll haunt the world inside you
And my big secret-gonna win you over slow like honey, heavy with mood. I'll let
you see me, I'll covet your regard. I'll invade your demeanor. And you'll yield to me
like a scent in the breeze. And you'll wonder what it is about me. It's my big
secret-keeping you coming, slow like honey, heavy with mood. Though dreams can be deceiving like faces are to hearts they serve for sweet relieving
****when fantasy and reality lie too far apart****
So I stretch myself across, like a bridge and I pull you to the edge. And I stand there waiting trying to attain the end to satisfy the story. Shall I release you?
Must I release you? As I rise to meet my glory. But my big secret-gonna hover over
your life-gonna keep you reaching
when I'm gone like yesterday
when I'm high like heaven
when I'm strong like music
Cause I'm slow like honey, and
heavy with mood

honestly

Wednesday

eu ucid


<< Omul este cineva si nimeni.
Isi duce de ani fata lipita de cap si umbra cusuta de picioare si nu a reusit inca sa inteleaga care dintre cele doua cantareste mai mult. Cateodata simte un impuls nestapanit de a le desprinde de corp, de a le agata intr-un cui si de a ramane pe jos, ca o marioneta careia o mana miloasa i-a taiat firele.
Cateodata, oboseala anuleaza totul si nu concede posibilitatea de a intelege ca unicul mod adevarat de a-ti pastra ratiunea este de a te abandona unei fugi salbatice pe calea nebuniei. Totul in jur este o perindare continua de fete, umbre si voci, persoane care nu isi pun intrebari si accepta pasiv o viata fara raspunsuri din cauza plictiselii sau a suferintei provocate de calatorie, multumindu-se sa trimita cate-o vedere stupida din cand in cand.
Acolo unde se afla se aude muzica, se vad corpuri care se misca, guri care surad, se rostesc cuvinte, iar el sta printre ei, unul in plus pentru a satisface curiozitatea celui care va vedea zi de zi cum se decoloreaza si fotografia asta...>>

<<-Ne asemanam. Singurul lucru care ne diferentiaza este ca tu, dupa ce termini de vorbit cu ei, ai alternativa de a te simti obosit. Poti sa te duci acasa sa-ti inchizi mintea si orice boala a ei. Eu nu. Eu noaptea nu pot sa dorm, pentru ca raul meu nu se odihneste niciodata.
-Si atunci tu ce faci, noaptea, ca sa-ti vindeci raul?
-Eu ucid.>>

scar

catalyst